Comuna Eremitu este aşezată pe partea de sud-vest a Munţii Gurghiului, la poalele muntelui Bichici, la cursul superior al pârâului Niraj, la o altitudine de 560 de metri de la nivelul mării. Aceste ţinuturi au fost de-a lungul secolelor acoperite de păduri dese, locuite de pustnici. Pe aceste meleaguri reformaţia nu a reuşit să câştige teren, localităţile au rămas fideli bisericii catolice, tocmai de aceea acest ţinut pitoresc a fost denumit „Pământul Sfânt”. Primele atestări scrise sunt din anul 1484, fiind menţionată numele localităţii Mătrici, iar din anul 1567 găsim atestare documentară despre localităţile Eremitu, Călugăreni şi Dămieni.
Vârful cel mai înalt este la 28 de kilometri de la Câmpu Cetăţii (1777m), fiind rămăşiţa unui crater vulcanic. Craterul avea un diametru de 5-6 km, care a fost străbătut de pârăul „Székely”. În localitatea Cămpu Cetăţii se află cea mai mare păstrăvărie a României.
Marginea satului este străbătut de un drum roman care leagă localităţile Grâuşoru, Dămieni şi Călugăreni.
Aşezată într-o zonă pitorească, având un număr de 3872 locuitori, comuna Eremitu are 5 localităţi arondate: Eremitu, Câmpu Cetăţii, Călugăreni, Mătrici, Dămieni.